Istoria Centrului Vechi si strazile acestuia

La extremitatea vestica a sectorului 3 al Bucurestiului, intre Calea Victoriei, Bulevardul Regina Elisabeta, Bulevardul Carol I, Bd. Hristo Botev, Bd. Corneliu Coposu, Strada Halelor si Splaiul independentei, se afla ceea ce astazi numim Centrul Vechi sau Istoric al Bucurestiului. Parte a cartierului Centrul Civic, este zona cu cea mai mare încarcatura istorica din capitala, atat din prisma monumentelor, a vestigiilor istorice, cat si din prisma variatelor cladiri de patrimoniu. Dintre ele amintim Curtea Veche, prima Curte Domneasca din București - construita chiar de catre Mircea cel Batran, Hanul lui Manuc, bisericile Stavropoleos si Sfantul Anton - cea mai veche biserica din Bucuresti, ce a servit timp de doua secole drept loc de incoronare a domnitorilor Tarii Romanesti, sau statuia Lupoaicei primita in dar in 1906 de la municipalitatea Romei cu ocazia celebrarii a 40 de ani de la incoronarea regelui Carol I ca domnitor al Romaniei si a 1800 de ani de la cucerirea romana a Daciei.

Inainte sa ajunga principalul pol de distractie din Bucuresti, Centrul Vechi al capitalei era locul de întalnire al negustorilor din intreaga lume in perioada interbelica. Strazile lui poarta numele mestesugurilor si negustoriilor de alta data, precum lipscani, blanari, gabroveni, sepcari, selari, covaci. 
Strada Lipscani a fost atestata documentar prima oara in 1589, sub denumirea de “ulita cea mare”, apoi primind denumirea de” Lipscani” in 1947. Aici veneau negustori care comercializau marfuri aduse de la Lipsca-Leipzig. Majoritatea cladirilor de pe strada Lipscani au fost ridicate in secolul al 19-lea in stilul neoclasic si neobaroc.
Strada Blanari delimita odata Curtea Domneasca. Aici se vindeau, prin secolul al 18-lea, blanuri scumpe, iar negustorii ce se ocupa cu acest gen de comert se numeau blanari sau “grosi”.
Gabroveni este o strada care-si are numele de la negustorii din Gabro ( Bulgaria). Cel mai important monument de arhitectura de pe aceasta strada este Hanul Gabroveni, construit intre anii 1804-1818. Astazi, hanul gazduieste centrul Cultural European arCub.
Strada Sepcari era celebra in trecut pentru accesoriile vestimentare indispensabile in perioada interbelica si anume palariile, caciulile si sepcile. Era de neconceput sa iesi pe strada cu capul descoperit iar articolul pe care-l purtai era un etalon de clasificare pe scara sociala.
Selari era strada unde se adunau negustorii de sei si obiecte de harnasament iar Covaci este numele vechii bresle a Fierarilor. In timpul regimului comunist aici se facea specula cu obiecte interzise si tot Strada Covaci se poate mandri cu celebra mostenire gastronomica lasat romanilor, si anume micii. Aici, la crâșma lui nea Iordache, ramanand fara mate de oaie pentru carnati, acesta a aruncat carnea direct pe gratar, si astfel a inventat micii. 

In zilele noastre, Centrul Vechi gazduieste, intr-un decor de epoca, peste 100 de locatii ce isi asteapta zilnic clientii, astazi turisti din intreaga lume. Fiecare strada, fiecare cladire reprezinta o particica de istorie, cu propriile povesti de odinioara si continua sa creeze, in liniste, povești noi pentru turiștii care-i trec pragul.